Mergi la conţinutul principal

Atacurile de panică: cum se manifestă și cum le poți face față

Atacurile de panică sunt episoade intense de frică și anxietate care pot apărea brusc, adesea fără o cauză clară. Cele mai multe dintre ele durează între 5 și 20 de minute, iar simptomele lor pot varia de la o persoană la alta. Indiferent de durată sau modul de manifestare, nu se poate nega faptul că un atac de panică poate fi înfricoșător și debilitant.[3] În acest articol vei afla cum se manifestă, de regulă, un astfel de atac, dar și ce poți face pentru a-l gestiona. 

Simptomele atacurilor de panică 

Un atac de panică poate provoca o serie de simptome fizice intense. Printre acestea se numără durerile în piept, accelerarea ritmului cardiac, frisoanele, transpirația excesivă, hiperventilația sau alte dificultăți de respirație, tremuratul, frisoanele, greața și furnicăturile sau amorțeala în degetele de la mâini sau picioare.[3]

Dacă vrei să știi dacă suferi de atacuri de panică, trebuie să ții cont însă nu doar de eventualele simptome fizice. Un episod de acest tip se mai poate manifesta și prin sentimente de teroare intensă, senzația de sufocare, frica de a pierde controlul, sentimente de irealitate sau depersonalizare (poți simți că trăiești într-un vis sau că nu ești conectat la ceea ce se întâmplă în jur). Teamă de moarte este, de asemenea, prezentă în multe cazuri de atacuri de panică.[1][3]

În general, se consideră că apariția bruscă a patru sau mai multe dintre aceste simptome indică un atac de panică, dar un diagnostic clar poate fi stabilit doar de către un specialist.[1] 

Cum poți face față atacurilor de panică 

De regulă, tratamentul atacurilor de panică presupune psihoterapia, administrarea de medicamente antidepresive sau anxiolitice ori o combinație a acestora. De asemenea, există anumite tehnici la care se poate apela pentru a gestiona simptomele până la terminarea atacului.[3]

Un exemplu în acest sens sunt exercițiile de respirație: încearcă să inspiri adânc, încet, pe nas și să expiri pe gură; ține ochii închiși pentru a reduce efectul eventualilor stimuli, încearcă să te relaxezi pe cât posibil și să te concentrezi pe respirație. Te-ar mai putea ajuta, de asemenea, alegerea unui obiect pe care să-ți concentrezi toată atenția în timpul atacului. Poate fi vorba de un tablou sau o vază - încearcă să faci o listă cu toate caracteristicile acestuia, de la formă și dimensiuni până la culori sau texturi. 

Tehnicile de vizualizare ar putea fi și ele utile. Imaginează-ți că te afli într-un parc liniștit ori într-o cameră înconjurat de obiectele preferate, departe de orice sursă de neliniște, agitație sau stres. Mai poți apela și la aromoterapie. Mirosul de lavandă, de exemplu, este unul binecunoscut pentru efectele sale calmante și relaxante. 

Relaxarea musculară progresivă implică relaxarea treptată a mușchilor, ceea ce poate ajuta la reducerea tensiunii și anxietății și poate fi și ea benefică în gestionarea atacurilor de panică.

Este important în primul rând să înveți să recunoști și că accepți faptul că te confrunți cu un atac de panică. Astfel vei conștientiza faptul că este o problemă temporară, care nu va dura la infinit, pe care o poți gestiona folosind tehnici precum cele deja menționate, și care, deși poate fi acompaniată de teama de moarte, nu-ți pune viața în pericol. 

Dincolo de aceste tehnici, este crucial că ceri ajutorul unui specialist. Acesta este singurul care te poate ajuta să identifici cauza atacurilor de panică, factorii declanșatori ai acestora, dar și cele mai eficiente metode de gestionare și chiar prevenire a lor.[2] 

Atacurile de panică pot fi înfricoșătoare și adesea apar brusc, chiar și în absența unui factor declanșator clar. Totuși, după cum am văzut mai sus, există diverse metode a gestiona simptomele și a face față mai ușor unui astfel de atac. Primul pas îl reprezintă însă întotdeauna solicitarea ajutorului de specialitate. 

 

Bibliografie: 

  1. Conrad, Melissa. „Panic Attack Symptoms”, WebMD, www.webmd.com/anxiety-panic/panic-attack-symptoms.
  2. Gotter, Ana. „12 Ways to Stop a Panic Attack”, Healthline, www.healthline.com/health/how-to-stop-a-panic-attack.
  3. „Panic Attacks & Panic Disorder: Causes, Symptoms & Treatment” Cleveland Clinic, my.clevelandclinic.org/health/diseases/4451-panic-attack-panic-disorder.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro