Subiectul spionilor din justiţie reaprinde spiritele. Un consilier de la Cotroceni a spulberat liniştea aşternută după anunţul „nu există agenţi sub acoperire" făcut de Consiliul Suprem de Apărare a Tării. Oficialul a afirmat că CSAT nu-i poate verifica pe toţi cei 23.000 de procurori şi judecători din România. Discuţii aprinse pe această temă au fost ieri şi în CSM. Plenul Consiliului a luat act de răspunsul venit de la CSAT, relateză Digi24.
Subiectul ofiţerilor acoperiţi din justiţie a fost motiv de ceartă în plenul CSM. O parte dintre membrii au susţinut că sunt mari semne de întrebare legate de modul în care au fost făcute verificările de către CSAT. Pe 18 ianuarie, CSAT a transmis o adresă în care spune clar că în sistemul judiciar nu există ofiţeri ai serviciilor de informaţii. „Noi, CSM-ul, ar trebui să ne adresăm comisiei parlamentare de verificare a SRI pentru a face verificări. Dacă s-a întâmplat ca aceste verificări venite la noi să fie realizate de servicii pentru angajaţii lor şi nu de CSAT. Vă pun în discuţie necesitatea sesizării comisiei parlamentare de verificare a serviciilor de informaţii", a declarat Norel Popescu, membru CSM.
„Punem la îndoială orice verificare. Eu sunt convins că orice altă insituţie care face vreo verificare şi care nu ar spune că nu sunt acoperiţi în justiţie, noi tot n-am fi mulţumiţi. Cred că mergem pe o discuţie foarte periculoasă", a replicat Bogdan Gabor. „Asta este imaginea actuală a justiţiei, în sensul că justiţia este plină de oameni care aparţin serviciilor secrete, informatorilor? Nu ştiu. Vă întreb. Are cineva interes să rostogolească în spaţiul public aceste afimaţii?", a întrebat, oarecum retoric, Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Rigorile legii
„Eu nu cred că atunci când e vorba să aplici legea e nevoie de curaj. Dacă într-o democraţie în care există separaţia puterilor în stat şi dacă există obligaţii pentru anumite instituţii să facă sau interdicţii să nu facă, atunci cred că acelea trebuie respectate fără să ai nevoie de curaj", a spus Mircea Aron, preşedintele CSM. Potrivit precizărilor sale, în cazul în care cineva încalcă dispoziţiile legale atunci când întocmeşte declaraţia pe proprie răspundere, i se pot aplica sancţiuni care pot fi inclusiv de ordin penal. „În situaţia în care judecătorul sau procurorul face o declaraţie care nu este conformă cu realitatea, el trebuie să suporte rigorile legii. Dacă cel care verifică această situaţie face de aşa manieră încât rezultatul comunicat să fie eronat, el suportă rigorile legii. Deci stă cel puţin sub sancţiunea falsului din penal", a explicat preşedintele CSM. În opinia sa, cei care susţin în continuare că în sistemul judiciar ar exista ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete ar trebui să prezinte şi probe, nu doar să formuleze acuzaţii la modul general.
El a adăugat că, în cazul în care afirmaţiile privind existenţa unor ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete s-ar verifica, situaţia ar fi extrem de gravă, dar şi-a exprimat îndoiala că cineva ar fi riscat să falsifice verificările.
Fapte mărunte
Pe de altă parte, CSM va verifica şi va analiza impactul deciziei Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea unor prevederi referitoare la renunţarea la urmărirea penală sau clasarea unui dosar. „Nu vreau să se înţeleagă că eu critic CCR, pentru că nu am voie s-o critic. Eu îmi pun doar nişte întrebări şi spun aşa: şi astăzi, dacă se dă o astfel de soluţie, există posibilitatea să fie atacată la instanţă. Am doar o vagă bănuială şi cred că motivarea va fi aceea că doar un judecător poate să aprecieze asupra pericolului, sau a lipsei de pericol, sau a oportunităţii încetării urmăririi. (...) Dar aceasta este situaţia, de impact asupra sistemului", a arătat Mircea Aron la o conferinţă de presă. În context, el a precizat că anul trecut procurorii au instrumentat 134.000 de cauze şi a amintit că există state, mult mai dezvoltate din punct de vedere juridic, care contabilizează costurile unui proces şi, dacă nu există perspective, se renunţă la proces. „Aici vorbim de fapte mărunte în care nu ştiu ce avantaje ar avea statul român să cheltuiască mult mai mult decât este paguba în cauza respectivă", a mai arătat Aron.
