Sunt somaţi să plătească sute de mii de euro, datoriile istorice la căldură din blocurile unde locuiesc, deşi n-au avut restanţe la întreţinere. Victime ale unui sistem care permite executarea silită a celor corecţi, în timp ce-i fereşte de neplăceri pe rău-platnici, proprietarii de apartamente ameninţaţi cu executarea se chinuie să găsească o soluţie pentru a scăpa din coşmarul "fantomei" CET.
Există, totuşi, speranţă pentru aceşti brăileni, puşi să plătească în contul datoriei asociaţiei de proprietari către fosta fabrică de căldură! Judecătoria Brăila a dispus desfiinţarea popririi asupra unui proprietar fără datorii la întreţinere şi care a făcut dovada că se debranşase de mai mulţi ani. Omul contestase în instanţă demersul defunctului CET de a-l implica ca terţ poprit, iar instanţa i-a dat dreptate, în sensul că a respins ca neîntemeiată cererea din partea fostei societăţi privind validarea popririi asupra proprietarului de apartament. Practic, judecătorul care a analizat speţa le-a dat peste mână executorilor judecătoreşti, care s-au aruncat ca uliii asupra celor care-şi plătesc corect întreţinerea în loc să se îndrepte împotriva datornicilor. Decizia vine ca o rază de speranţă pentru zeci, dacă nu chiar sute, de brăileni care, deşi s-au debranşat de mult de la sistemul public de termoficare, s-au trezit că defunctul CET vrea bani de la ei cu orice preţ. Cel mai recent, dar şi revoltător caz, este al unui brăilean care a cumpărat acum 4 ani un apartament, pentru care a lichidat o datorie de aproape 1.800 euro la întreţinere şi care s-a trezit acum cu poprire din partea CET. Întregul scandal privind selecţia brăilenilor care să plătească în contul asociaţiilor cu datorii la furnizorul de căldură, ar fi putut fi evitat elegant, printr-o metodă simplă: CET ar fi putut chema în judecată alături de AP-urile debitoare toţi proprietarii de apartamente, context în care instanţa îi putea pune la plată doar pe cei rău-platnici.
"N-ar fi mai bine să devin şi eu rău-platnic?"
Fantoma CET îi bântuie cu insistenţă pe proprietarii de apartamente din blocurile care au datorii la căldură, însă, spre marea şi justificata revoltă a întregii comunităţi, victime cad tocmai cei care, fie nu au datorii la întreţinere, fie nu mai au de multă vreme treabă cu sistemul public de termoficare. Altfel spus, fosta fabrică de căldură ţine morţiş să-şi recupereze banii tot de la cei care au fost corecţi în relaţia cu ea, în timp ce proprietarii cu datorii la întreţinere sunt în continuare bine-mersi şi nu-i deranjează nimeni. Totul a pornit de la intrarea în faliment a fostului operator de termoficare SC CET SA Brăila, căruia sute de asociaţii de proprietari îi datorează milioane de lei pentru energia termică furnizată şi neachitată. Aşa cum era de aşteptat, CET a chemat în judecată AP-urile debitoare şi a câştigat, instanţa dispunând obligarea respectivelor asociaţii la plata datoriilor. Mai departe, executorii cu care colaborează CET au ales mai mulţi proprietari de la avizierul asociaţiei şi i-a notificat ca întreţinerea să le-o plătească lor, direct, nu la casieria AP, cum făcuseră până atunci. În schimb, oamenii urma să primească un document privind plata, în baza căruia administraţia AP să consemneze achitarea întreţinerii. Nimic în neregulă aici - poate în afară de modul de adresare agresiv-alarmist folosit în toate documentele trimise de executor pe numele proprietarilor selectaţi -, numai că au fost aleşi să plătească întreţinerea în "deplasare" tot cei care sunt conştiincioşi când vine vorba de a plăti ce consumă. Cu alte cuvinte, executorii trag tot pe cei care n-au datorii, din dorinţa evidentă de a recupera cât mai mult din suma poprită şi cuvenită fostei fabrici de căldură, iar astfel să-şi poată încasa onorariul. Logica lor e simplă: cei care au plătit până acum sunt corecţi şi, cel mai probabil, vor plăti în continuare. Total inechitabil! Lucru cu care, într-un final, a fost de acord şi o instanţă brăileană, care a venit să le facă dreptate celor care au fost şi sunt corecţi când vine vorba de a plăti ceea ce consumă.
O rază de speranţă există
Este cazul unui proprietar de apartament situat în blocul 18, de pe Calea Galaţi, pentru care CET, prin executorul judecătoresc Dragoş Cristian Surdu, a cerut validarea înfiinţării unei popriri ca terţ. Magistraţii care s-au ocupat de această speţă au reţinut punctul de vedere al proprietarului F. I., care a venit cu documente din care reieşea clar faptul că se debranşase de la sistemul public de încălzire încă din 2008, cu mult înainte de înregistrarea debitului pentru care se ceruse poprirea. Un alt aspect reţinut de instanţă a fost acela că nu s-a făcut dovada existenţei vreunei alte obligaţii sau raport juridic obligaţional în baza căruia terţul poprit, adică F. I., să datoreze debitoarei, adică AP 259, vreo sumă de bani. În plus, s-a constatat că sumele de bani pe care proprietarii de apartamente sunt obligate să le plătească lunar la asociaţie au, conform articolului 46 din Legea 230/2007 (privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari), o afectaţiune specială şi anume plata cheltuielilor de întreţinere pe baza facturilor emise de furnizori. "Instanţa reţine că Asociaţia de Proprietari funcţionează ca un intermediar între proprietarii apartamentelor şi furnizori, neavând drept de dispoziţie asupra acestor sume, persoanele responsabile având obligaţia de a achita din aceste sume de bani furnizorii de utilităţi prin intermediul asociaţiei. Ca urmare, în speţă devin incidente dispoziţiile art. 780 alin 5 lit. a din Codul de Procedură Civilă potrivit cu care nu sunt supuse executării silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul nu are drept de dispoziţie", se arată în dosarul cauzei. În final, instanţa a respins ca neîntemeiată cererea formulată de creditoarea CET SA Brăila în contradictoriu cu debitoarea AP 259 şi terţul poprit F. I. având ca obiect validare poprire. De asemenea, a desfiinţat poprirea înfiinţată de BEJ Surdu Dragoş Cristian în dosarul de executare privind pe debitorul AP 259, adresată terţului poprit F. I..
În traducere liberă, judecătorul a previzionat faptul că o astfel de poprire pe veniturile viitoare ale AP va conduce la situaţia în care asociaţia nu va mai putea plăti furnizorii de utilităţi, printre care şi serviciul de apă-canal-epurare. În acest context se poate ajunge la situaţia în care întreg blocul să fie debranşat de la reţeaua de apă potabilă, aşa cum s-a tot întâmplat în anii trecuţi, când CUP Dunărea a întrerupt furnizarea apei prin reţeaua de bloc, montând în schimb o cişmea publică.
Iată, aşadar, portiţa de salvare a proprietarilor de bună credinţă, prin care ar putea scăpa de sub teroarea fostei fabrici de căldură. De precizat, totuşi, că decizia judecătoriei Brăila, datată noiembrie 2015, nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel în termen de 5 zile de la comunicare. Deocamdată, pe portalul instanţei nu apare vreo menţiune dacă CET şi BEJ Surdu au atacat sau nu cu apel decizia Judecătoriei Brăila.
"De ce nu-i vizează pe restanţierii la întreţinere? De la ei să scoată banii datoraţi!"
Pe aceeaşi cale deschisă de Judecătoria Brăila ar putea apuca şi Aurelian Cristea, proprietarul unui apartament situat în blocul C4, pe bulevardul Dorobanţilor, în cazul căruia CET SA Brăila, prin executor judecătoresc, a notificat înfiinţarea popririi ca terţ pentru suma datorată de Asociaţia de Proprietari a blocului respectiv către fosta fabrică de căldură. Similar cazului relatat mai sus, apartamentul lui Cristea nu are datorii la întreţinere. Proprietarul ne-a povestit revoltat faptul că s-a trezit cu poprirea, în contextul în care, la cumpărarea în 2012 a apartamentului, a stins o datorie la întreţinere a foştilor proprietari în cuantum de 8.000 lei, adică echivalentul a circa 1.800 euro (la cotaţia de acum). "Este revoltător ce mi se întâmplă! Am achitat la întreţinere restanţa respectivă la data la care am cumpărat apartamentul, în 2012. Nu mai am nicio treabă cu sistemul public de termoficare, de ce să-mi ceară mie bani? Şi nu oricum, ci sume de ordinul sutelor de milioane de lei vechi! Dar de ce nu-i vizează pe restanţierii la întreţinere? De la ei să scoată banii datoraţi, nu de la mine, care am fost şi sunt de bună credinţă şi am plătit la timp toate obligaţiile!", ne-a spus Aurelian Cristea, declarându-se hotărât să se adreseze instanţei.
Se putea şi altfel
Redactorii "Obiectiv" au consultat mai multe case de avocaţi pe cazul executorilor silite cerute de CET, în urma discuţiilor rezultând faptul că ar fi existat şi o altă variantă, mult mai bună, în care ar fi fost traşi la răspundere doar proprietarii rău-platnici. Avocaţii ne-au explicat că ar fi fost mult mai echitabil dacă CET ar fi chemat în instanţă, odată cu AP-urile debitoare, în solidar, pe toţi proprietarii apartamentelor blocurilor cu pricina. În această variantă, în cadrul proceselor s-ar fi putut face expertize contabile la fiecare asociaţie, modalitate prin care, la final, ar fi reieşit foarte clar cine sunt proprietarii care au pricinuit datoriile la CET. Astfel, instanţele îi puteau obliga direct pe aceştia să plătească datoriile către CET, fiind protejaţi, totodată, cei care fuseseră corecţi şi achitaseră la zi întreţinerea. De ce nu s-a mers pe această variantă de lucru? Mister total. Mai ales că, în acest mod, se rezolva problema selecţiei din listele de întreţinere a proprietarilor puşi pe drumuri să plătească dările către asociaţie direct la executori judecătoreşti.
"Cum să dau bani în locul celui care are datorii?"
Nu este pentru prima dată când "Obiectiv" vă prezintă cazuri revoltătoare, în care bun-platnicii sunt în continuare hărţuiţi de "fantoma" CET. De exemplu, anul trecut a fost mediatizat cazul mai multor proprietari din blocul C1, de pe Calea Călăraşilor, notificaţi prin executor judecătoresc Surdu Dragoş Cristian privind înfiinţarea de popriri în contul restanţei asociaţiei de proprietari din care oamenii fac parte la plata facturilor de energie termică.
"Cum, domnule, să vii să alegi aleatoriu nume de la avizier? Dar poate era trecut acolo un nume fictiv sau poate nu mai este actualizată lista şi, între timp, unul dintre proprietari a vândut sau a murit. Stau aici de 30 de ani şi niciodată n-am avut datorie la întreţinere! (...) Şi câtă ură şi duşmănie s-a iscat între vecini depăşeşte orice limită. (...) Cum să dau eu din pensia mea, după 37 de ani de muncă, bani în locul celui care are datorii şi care acum nu este pe lista celor cu poprire? În continuare ne sfidează pe toţi şi nu plătesc întreţinerea, iar pe banii mei şi ai celorlalţi care plătesc, se plimbă zilnic cu liftul, merg în concedii, se distrează, iar tu, om de rând, eşti conştiincios şi eşti la zi cu plăţile", ni s-a plâns la vremea respectivă Elisabeta Drăgan, membră a AP 421 şi aflată pe lista neagră a executaţilor silit în contul datoriei asociaţiei.
Reamintim că în decembrie 2013, Tribunalul Brăila a dispus deschiderea procedurii generale de faliment pentru CET SA Brăila, numind lichidator judiciar SC "Continvest Insolvenţă". Intrarea în faliment a venit după ce problemele companiei s-au tot acutizat în ultimii ani de funcţionare, pe fondul acumulării de datorii. Momentul critic a fost atins în februarie 2013, când fabrica de căldură n-a mai putut prepara agent termic după ce furnizorul de gaz a închis definitiv robinetul. La momentul de glorie sistemul local de termoficare a avut peste 50.000 de apartamente arondate, însă, de la an la an, numărul a scăzut drastic, ajungând înainte de iarna 2012 - 2013 la nici 2.000 de apartamente. În toamna lui 2013 a fost aprobată acordarea unui ajutor financiar direct ultimilor abonaţi casnici pentru achiziţia şi montarea de centrale de apartament, decizie care, practic, a echivalat cu semnarea certificatului de deces al sistemului public de termoficare în Brăila.
