ce-ii-sperie-pe-braileni
Ce îi sperie pe brăileni
sâmbătă, 27 martie 2010 | Dragoş G. TUDOSE | comentarii
Trimite prin:
27ipp* câinii vagabonzi şi siguranţa publică, starea precară a străzilor şi trotuarelor, acestea sunt principalele probleme care îi frământă pe brăileni * concluzia a reieşit dintr-un sondaj realizat în această lună de Institutul pentru Politici Publice Bucureşti
* studiul arată că brăilenii sunt tot mai pesimişti, majoritatea spunând că trăiesc din ce în ce mai prost, iar lucrurile legate de activitatea oraşului se îndreaptă într-o direcţie greşită * cu toate acestea, brăilenii se declară în cea mai mare parte mulţumiţi de activitatea primarului

Câinii vagabonzi, mai precis numărul mare al câinilor comunitari pe străzile oraşului, reprezintă principalul reproş pe care brăilenii îl fac municipalităţii. În plus, se plâng şi de faptul că nu se simt în siguranţă pe străzile municipiului. De cealaltă parte, la capitolul "aşa da" brăilenii se declară mulţumiţi de servicii publice precum apă-canalizare, iluminat public, dar şi transportul în comun. Acestea sunt principalele concluzii ale unui sondaj de opinie realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) din Bucureşti în cadrul unui program cu finanţare europeană. De asemenea, studiul a mai scos la lumină că membrii comunităţii alunecă în mod clar pe o pantă a depresiei colective, foarte mulţi dintre intervievaţi afirmând fără tăgadă că, în prezent, trăiesc mult mai prost decât în 2009. Mai mult, deşi acordă încredere autorităţii locale în frunte cu primarul municipiului, foarte mulţi repondenţi au spus că, la modul general, în Brăila lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită ori, în cel mai fericit caz, stau pe loc. Totuşi, brăilenii cooptaţi în cadrul acestui studiu sunt de părere că municipalitatea ar trebui să se concentreze pe crearea de noi locuri de muncă prin încurajarea proiectelor antreprenoriale din Parcul Industrial. Iată o dovadă de maturitate în gândire, spun realizatorii studiului, care s-ar fi aşteptat la răspunsuri gen salarii mai mari ori pensii majorate. Brăilenii au conştientizat că prin crearea de noi locuri de muncă, în mod clar, se dă un imbold dezvoltării economice a întregii comunităţi locale, dezvoltare ce atrage după sine toate beneficiile, implicit creşterea puterii de cumpărare a locuitorilor oraşului.

Trăim din ce în ce mai prost!

În urmă cu două zile, o delegaţie din partea Institutului pentru Politici Publice (IPP) Bucureşti a prezentat municipalităţii concluziile unui raport de evaluare a calităţii serviciilor publice prestate comunităţii. De asemenea, prin această lucrare s-a urmărit şi cuantificarea percepţiei brăilenilor vis-a-vis de nivelul calitativ al acestor servicii. Toate aceste date, cu puncte tari şi puncte slabe, reprezintă, în primul rând, oglinda activităţii depuse până acum de actuala echipă de la Primărie. În plus, informaţiile reunite în această lucrare pot constitui o veritabilă busolă a pretenţiilor colective care pot genera o listă cu probleme asupra rezolvării cărora municipalitatea ar trebui să apese la maximum pedala de acceleraţie. De precizat că alături de Brăila, în acest proiect au mai fost incluse alte două oraşe: Braşov şi Satu Mare.

Potrivit informaţiilor prezentate de echipa de la IPP, culegerea datelor s-a făcut telefonic, în perioada 26 februarie - 10 martie, prin interviuri realizate pe un eşantion reprezentativ format din 800 de brăileni. Interviul a fost structurat pe 5 secţiuni de interes: "Brăila - Atitudine mod de viaţă", "Servicii Publice", "Brăila - Activitate oficiali Primărie" şi "Proiecte".

În prima secţiune a fost creat un set de 3 întrebări "Cum este viaţa dvs. în prezent, comparativ cu cea de acum un an?", "În general credeţi că în localitatea dvs lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?", iar ultima "În ce măsură consideraţi că actuala stare de lucruri din viaţa dvs. are legătură cu Primăria Municipiului şi cu modul în care este administrat oraşul?". Iată ce au răspuns brăilenii la prima întrebare: 78,4% au spus că trăiesc mai prost şi cu mult mai prost comparativ cu anul trecut, doar circa 18% dintre repondenţi declarând că au simţit, totuşi, o evoluţie pozitivă la acest capitol. Ca atare, mulţi dintre cei intervievaţi au spus că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită (29,5%) ori în cel mai fericit caz în nicio direcţie, cu alte cuvinte suntem în derivă, (39,3%) şi doar 26,3% au fost de părere că suntem pe făgaşul cel bun. Pe cine învinuiesc brăilenii de toate acestea? Foarte puţine degete acuzatoare s-au îndreptat spre Primărie întrucât doar aproximativ 28% dintre respondenţi au plasat vina în sarcina municipalităţii ori a modului de administrare a oraşului.

"Ne întrebăm, până la urmă, ce se poate face în problema câinilor comunitari?"

La următoarea secţiune a fost adresată intervievaţilor o singură întrebare, care a urmărit să afle gradul de satisfacţie cu privire la toate tipurile de servicii publice locale. Rezultatele confirmă faptul că problema câinilor vagabonzi îi deranjează cel mai mult pe brăileni, întrucât 39,8% dintre respondenţi s-au arătat îngrijoraţi, iar alţi 40,6% de-a dreptul scandalizaţi de faptul că fenomenul s-a dezvoltat alarmant în ultimii ani. "Nu am avut nicio surpriză când am aflat că cel mai prost percepute sunt serviciile ce ţin de câinii comunitari şi de ordinea şi siguranţa publică. (...) Ceea ce mă nemulţumeşte pe mine vis-a-vis de câini este că suntem în situaţia în care inclusiv cei de la Curtea de Conturi, după analiza DAGL (Direcţia de Administrare şi Gospodărire Locală - n.r.), spun că imediat după tratament, sterilizare, trebuia daţi câinii pe stradă şi nu ţinuţi 14 zile, că de aia sunt cheltuieli suplimentare. Noi ne întrebăm, până la urmă ce se poate face? Indiferent că facem noi adăposturi, indiferent că mai fac 10 ONG-uri astfel de adăposturi, câinii reţinuţi, odată sterilizaţi, sunt readuşi în stradă, unde sunt un pericol şi un fenomen greu de stăpânit", a explicat primarul Aurel Simionescu, într-o conferinţă de presă pe tema sondajului IPP. De asemenea, el a mai adăugat că şi legislaţia în domeniul protecţiei animalelor are o serie de lacune care complică şi mai mult lucrurile când vine vorba de euthanasiere. Iar peste toate acestea, asociaţia "Vier Pfoten" a condiţionat implicarea în rezolvarea problemei cu înlăturarea din ecuaţie a afacerii lui Horez, cel care deţine adăpostul pentru câinii comunitari şi este în relaţie contractuală cu municipalitatea. "Dar cineva trebuie să strângă şi câinii morţi de pe stradă. Deci, şi ecarisajul trebuie rezolvat. Avem nişte intervenţii şi din partea iubitorilor de animale şi a neiubitorilor care duc la o continuare a problemei. Trebuie găsită o formulă care să îmbine dragostea pentru animale cu siguranţa cetăţeanului", a concluzionat Simionescu.

Un grad ridicat de nemulţumire s-a înregistrat şi într-o altă problemă care, totuşi, nu ţine de municipalitate: starea spitalelor. Aici brăilenii s-au plâns în general de lipsa personalului medical, a proastei calificări a acestuia, de lipsa medicamentelor, mizeria din spitale sau corupţia în rândul cadrelor medicale. La acest punct, echipa IPP a ţinut să precizeze că majoritatea problemelor reclamate de brăileni nu ţin totuşi de atribuţiile municipalităţii, care are responsabilităţi limitate în ceea ce priveşte spitalele. În acest context, a doua problemă majoră reclamată de brăileni ar fi ordinea şi siguranţa cetăţenilor, capitol la care peste 61% dintre cei întrebaţi s-au declarat nemulţumiţi sau total nemulţumiţi. Dar şi în ceea ce priveşte starea străzilor şi trotuarelor au existat reproşuri multe, întrucât nemulţumiţi s-au declarat 36,8% în timp ce 23,1% au spus că sunt foarte nemulţumiţi. Cu toate acestea, raportul celor de la IPP subliniază că Brăila se situa, la începutul anului trecut, pe locul 10 în ţară cu 78% dintre străzi modernizate.

Contraste

"Nemulţumirea brăilenilor faţă de administrarea spaţiilor verzi este evidentă (53,9% se declară nemulţumiţi sau total nemulţumiţi) principalele critici fiind acelea că nu sunt amenajate corespunzător. Cu toate acestea, Brăila înregistra la începutul anului trecut, potrivit datelor transmise IPP, una dintre cele mai mari suprafeţe de spaţiu verde/cap de locuitor, de 19,6 mp, ocupând locul 3 în ţară în acest sens", se arată în raportul IPP cu referire la o altă reclamaţie venită din partea brăilenilor. Un alt asemenea contrast între realitatea din teren şi percepţia membrilor comunităţii locale se înregistrează şi la capitolul salubrizare, unde potrivit informaţiilor deţinute de IPP Brăila se afla pe ultimul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte frecvenţa colectării deşeurilor la populaţie (o colectare pe săptămână), iar repondenţii s-au declarat în general satisfăcuţi de acest serviciu. De asemenea, şi în ceea ce priveşte serviciul de transport în comun a fost constatată o situaţie asemănătoare: parametrii tehnici ai serviciului plasează Brăila sub media naţională iar, de cealaltă parte, mai mult de jumătate dintre intervievaţi îl apreciază drept mulţumitor.

Cel mai bine stăm cu iluminatul public şi serviciile de apă-canal

La polul opus, cele mai mari note au fost acordate serviciilor publice gen iluminat public şi apă - canalizare. De exemplu, ambele servicii au adunat voturi pozitive din partea a peste 90% dintre cei intervievaţi cu menţiunea că strict pe servicii de canalizare, unde contorizarea s-a făcut separat, 28% s-au declarat nemulţumiţi. De asemenea, păreri majoritar pozitive au mai cumulat şi problematici precum starea şcolilor şi a grădiniţelor, fluenţa traficului rutier, administrarea patinoarului, organizarea şi susţinerea activităţilor culturale. În ceea ce priveşte răspunsurile acordate de brăileni legate de problema curăţeniei zonei în care locuiesc, cei de la IPP au punctat că aici părerile au fost împărţite, în sensul că voturile pozitive au venit din zonele de centru ale oraşului, în timp ce nemulţumirile s-au adunat în zona de periferie. Păreri împărţite au fost înregistrate şi la momentul în care discuţia a ajuns la capitolul încălzire centralizată şi alimentare cu apă caldă. Aici apar cele mai multe menţiuni "nu ştiu" sau "nu răspund" întrucât majoritatea celor intervievaţi nu mai sunt arondaţi sistemului centralizat de termoficare. Astfel, pentru serviciul de alimentare cu apă caldă 17,3% s-au declarat mulţumiţi, în timp ce 7,9% au declarat contrariul.

Aşa cum era normal, priorităţile indicate de brăileni se mulează perfect pe ordinea în care au ierarhizat problemele reclamate. Astfel, majoritatea cetăţenilor au indicat că municipalitatea ar trebui să acorde atenţie maximă problemei câinilor fără stăpân, dar şi reparării străzilor şi a trotuarelor, a treia problemă ca importanţă fiind ordinea şi siguranţa cetăţenilor. Urmează pe lista de priorităţi curăţenia, sistemul de canalizare, gestionarea parcărilor, amenajarea locurilor de joacă, reabilitarea termică a blocurilor, amenajarea spaţiilor verzi, transportul în comun, alimentarea cu apă caldă, starea şcolilor şi grădiniţelor, alimentarea cu apă rece, termoficarea, fluenţa traficului rutier, organizarea şi susţinerea activităţilor sportive, iluminatul public şi, pe ultimul loc, organizarea şi susţinerea activităţilor culturale.

Primarul a ieşit bine în sondaj

În legătură cu principalii actori care gestionează aceste servicii, brăilenii se declară în cea mai mare parte mulţumiţi (56%) şi foarte mulţumiţi (12,3%) de activitatea primarului. În ceea ce priveşte activitatea consilierilor locali numărul răspunsurilor a fost semnificativ mai mic: puţin peste jumătate dintre cei intervievaţi au răspuns la această întrebare, iar dintre aceştia 28,6% s-au declarat mulţumiţi şi foarte mulţumiţi, la polul opus plasându-se declarativ 21,5% dintre respondenţi. Mai departe, activitatea angajaţilor Primăriei a fost apreciată ca fiind mulţumitoare (39,1%) în timp ce 10,8% şi încă 3% au acordat note mici şi foarte mici. "Nu în ultimul rând, IPP a remarcat modul extrem de profesionist şi de riguros în care autorităţile locale din Brăila ţin evidenţa indicatorilor de performanţă pentru fiecare serviciul public local pe care îl furnizează cetăţenilor solicitând furnizorilor de servicii raportări lunare/trimestriale în acest sens", au apreciat cei de la IPP. De altfel, realizatorii au acordat pentru aceasta notă maximă autorităţilor locale, punctând că până acum Brăila este primul oraş cu o asemenea performanţă.

Care sunt cele mai importante proiecte în viziunea brăilenilor? În primul rând ar trebui ca municipalitatea să pună accent pe proiecte ce vizează modernizarea străzilor. De precizat este că Primăria pregăteşte terenul pentru o nouă încercare de atribuire a contractului cu valoare de 30 milioane de euro în vederea modernizării Bulevardului Dorobanţilor. Revenind, pe locul doi, se situează crearea de noi locuri de muncă prin încurajarea proiectelor antreprenoriale în zona Parcului Industrial. Apoi brăilenii au optat pentru amenajarea Falezei Dunării şi reabilitarea termică a blocurilor. De asemenea, respondenţii au mai indicat şi dezvoltarea zonei de agrement şi turism la Dunăre, dar şi în staţiunea Lacu Sărat.

Taguri: , , , ,
5950 Cititori
Apan Nissan
Cautare in arhiva
Top articole obiectivbr.ro
Obiectiv pentru educatie