• programul manifestărilor prilejuite de marea sărbătoare creștină de sâmbătă, 6 ianuarie, începe la ora 8.00, la Catedrala „Nașterea Domnului” și continuă pe Esplanada Dunării • la ora 10.30, va avea loc slujba sfințirii Agheasmei celei Mari, iar în jurul orei 12.00 este programată tradiționala aruncare a Crucii de Bobotează în apele Dunării și confruntarea temerarilor
Brăilenii sunt așteptați sâmbătă, 6 ianuarie, la marea sărbătoare a Botezului Domnului, numită în popor „Boboteaza”, când are loc sfințirea Agheasmei celei Mari și a apelor Dunării, urmată de concursul pentru prinderea Crucii, aruncată de ierarh în apele reci ale Dunării.
Astfel, potrivit Primăriei Municipiului Brăila, organizatorul manifestărilor, programul sărbătorii de sâmbătă, 6 ianuarie, începe la ora 8.00 dimineața cu slujba Sfintei Liturghii arhierești, oficiată la Catedrala „Nașterea Domnului” din Bariera Călărașilor, la care vor participa și oficialitățile locale și județene. În jurul orei 10.30 se va pleca în procesiune pe Calea Călărașilor, cu Icoana Bobotezei în față și cu fanfara Garnizoanei Brăila, după obicei. Deplasarea se va face către Esplanada Dunării unde, pe scena special amenajată, va avea loc slujba de sfințire a Agheasmei celei Mari. În jurul orei 12.00 va avea loc tradiționala aruncare a Crucii în apele Dunării și concursul de Bobotează la care vor participa cei mai curajoși brăileni.
An de an, pe data de 6 ianuarie, prăznuim Botezul Domnului în Iordan, cunoscut în popor sub denumirea de „Bobotează”. Botezul Mântuitorului poartă și denumirea de „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni care provin din limba greacă și care înseamnă „arătare”, „descoperire”, pentru că, în momentul în care Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul Lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel și a stat peste El, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17).
În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor și a preoților, se sfințește Agheasma Mare. Creștinii pot lua pe nemâncate din Agheasma Mare în perioada 5 - 14 ianuarie, precum și la recomandarea duhovnicului. Agheasma Mare este folosită, de asemenea, la sfințirea caselor credincioșilor și a locuitorilor acestora. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi: binecuvântarea și sfințirea prapurilor, sfințirea crucii și a troițelor, a clopotului, a vaselor și vestmintelor liturgice, sfințirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir.
Sărbătoarea Bobotezei este amintită încă din secolul al II-lea, la Sf. Clement Alexandrinul. În primele secole creștine, Boboteaza era sărbătorită împreună cu Nașterea Domnului (Crăciunul), pe data de 6 ianuarie. Începând cu secolul al IV-lea, însă, cele două sărbători au fost despărțite, 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Nașterii Domnului și 6 ianuarie pentru Botezul Domnului.
Potrivit Sfinților Părinți, odată cu Botezul Său în râul Iordanului, Hristos începe să propovăduiască pocăința și să cheme oamenii la mântuire. A primit botezul la 30 de ani, vârsta maturității la vechii evrei, pentru a readuce Duhul Sfânt în creație. Botezul Mântuitorului reprezintă momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fuseseră zăvorâte pentru om și pentru întreaga creație odată cu căderea lui Adam în păcat. Acceptând să Se cufunde în Iordan, Hristos „l-a îngropat” pe vechiul Adam și a început zidirea unui om nou. El a curățit, prin cufundarea Sa în Iordan, creația întinată de căderea omului în păcat și a înlăturat puterea satanei.
În clipa când Domnul S-a lăsat botezat de Ioan, izvoarele harului s-au pogorât peste creație. Ritualul Botezului creștin repetă aceste momente, care semnifică trecerea dintr-o etapă existențială în alta: el se deschide cu lepădările menite să alunge puterea satanei și se încheie cu primirea darului Sfântului Duh.
