• zilele acestea, mai mulți pacienți ai Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila au fost nevoiți să-și cumpere singuri medicamentele pentru a le fi administrate în perioada internării • asta după ce medicii curanți și asistentele le-ar fi spus că ”spitalul nu are bani” • din această cauză, un pacient s-a externat la cerere și reclamă nereguli grave și ”o mare bătaie de joc” la Spitalul Județean • CJAS Brăila spune, clar, că pacienții asigurați au dreptul să solicite decontarea cheltuielilor cu tratamentul cumpărat pe toata perioada spitalizării
Situație revoltătoare la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Brăila! Mai mulți pacienți reclamă că au fost trimiși la farmacie să-și cumpere singuri medicamentele necesare în perioada internării, pe motiv că ”spitalul nu are bani”. Mai grav, unul dintre ei susține că în fișa de externare figurau o mulțime de medicamente administrate, deși spune pacientul, nu i s-a administrat absolut nimic din cele enumerate. Cu aceste probleme s-a confruntat recent Ion Viorel, un pensionar pe caz de boală din Brăila. După ce a ajuns la Unitatea de Primire Urgențe (UPU) a SCJU Brăila din cauza unor afecțiuni care au impus spitalizarea, bărbatul povestește că a fost nevoit să scoată bani din buzunar pentru tratament, deși este asigurat. Și, de parcă n-ar fi fost de ajuns, bolnavului i s-a mai prescris încă o rețetă, după ce prima s-a dovedit a fi nepotrivită. În schimb, banii s-au cheltuit. ”Am avut o durere în capul pieptului și m-am dus la UPU. Am fost internat în spital și, timp de două zile, nu mi s-a administrat nicio pastilă, niciun calmant, niciun tratament pe motiv că spitalul nu are bani. Am zis ok, bine. Nu aveți bani, dați-mi rețeta cu tratamentul pe care trebuie să-l fac, că mă duc și-l cumpăr eu, doar ca să-mi faceți tratamentul respectiv. Mi s-a făcut tratamentul, după care au realizat că nu e bun tratamentul respectiv și astăzi (n.r. -miercuri, 6 august a.c.) a revenit cu o altă rețetă, alt tratament, în valoare de 600 de lei. Primul tratamentul tot eu mi l-am cumpărat, a fost în jur de 200 de lei, pentru gastrită. Doar că eu am probleme și cu o tahicardie și cu glanda tiroidă. Și această gastrită îmi afecta într-un fel și tahicardia”, s-a plâns Ion Viorel, într-o sesizare transmisă redacției cotidianului ”Obiectiv-Vocea Brăilei”. După ce a văzut și prețul celei de-a doua rețete, pacientul s-a văzut nevoit să refuze acest tratament și a cerut consultul unui alt medic specialist. Acesta din urmă i-a recomandat un regim alimentar și i-a prescris o altă rețetă la ieșirea din spital.”Eu sunt un pensionar pe caz de boală, cu o pensie de 1.100 și ceva de lei, de unde să mai plătesc eu?! Le-am zis, doamnă, am doi copii care încep acum școala trebuie să-i îmbrac și eu, să-i încalț. Și mi-au răspuns: «Noi nu avem tratament ca să vă facem, că spitalul nu are bani. Dacă nu vă convine, asta e». Și două zile am stat și am îndurat pe patul spitalului și nu mi-au făcut absolut nimic!”, a mai semnalat, jurnaliștilor ”Obiectiv”, fostul pacient al Spitalului Clinic Județean din Brăila. Pentru că nu a mai avut bani să-și cumpere tratamentul în spital, brăileanul a decis să se externeze la cerere și a depus mai multe sesizări față de neregulile cu care s-a confruntat. ”Am plecat la cerere, m-am externat (...) Chiar am scris la motivele externării că nu mi s-a făcut niciun tratament, am scris că mi s-a refuzat dreptul la tratament. Ce să mai zic, că la externare scria acolo, în fișă, o mulțime de tratamente care de fapt nici nu mi s-au administrat! (...) Am făcut sesizare și la Colegiul Medicilor, am făcut reclamație și la Comisia de etică de la Spitalul Județean. Vreau să aduc la cunoștință că tot ce fac dumnealor cu pacienții în spital, e o bătaie de joc, că îi pune pe pacienți să-și cumpere tratament dacă vor să-i facă bine, altfel nu. Îi uită acolo, pe patul spitalului”, a mai reclamat Ion Viorel, la scurt timp după ce a fost externat din spital. Din păcate, însă, pacienți în aceeași situație sunt mulți, dar prea puțini știu ce au de făcut, de exemplu, în cazul în care angajații spitalelor le cer să-și cumpere singuri tratamentul, deși sunt asigurați.
Legea privind reforma în domeniul sănătății prevede ca asigurații să beneficieze de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau de accident, încă din prima zi de îmbolnăvire și până la vindecare, iar dacă au cumpărat medicamente, materiale sanitare sau au efectuat investigații paraclinice în perioada spitalizării au dreptul de a beneficia de rambursarea cheltuielilor. ”În Hotărârea de Guvern, Contractul cadru nr.521/2023, la capitolul 6, secțiunea 4 sunt prevăzute obligațiile și drepturile spitalului, astfel că la art. 92, lit. A) a) spitalul are ca obligație să respecte metodologia aprobată prin decizia managerului spitalului privind rambursarea cheltuielilor suportate de asigurați pe perioada internării, atât în regim de spitalizare continuă, cât și spitalizare de zi” a precizat pentru redactorul ”Obiectiv” purtătorul de cuvânt al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Brăila, juristul Ionela Fecioru. Așadar, cadrul legal stipulează că rambursarea cheltuielilor este o obligație exclusivă a spitalelor și se realizează numai din veniturile acestora, în baza unei metodologii specifice fiecărui spital.
Am încercat să obținem și un punct de vedere și de la managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, dar nu a răspuns la telefon.
Păstrați bonurile, dacă ați pățit la fel
Dacă vă aflați în aceeași situație și ați făcut cheltuieli pe durata spitalizării deși sunteți asigurat, rețineți că trebuie să păstrați bonurile fiscale și facturile care atestă achizițiile respective, iar la externare trebuie să cereți medicului curant, șefului de secție și directorului unității spitalicești să le semneze. Ulterior, veți depune o cerere la secretariatul spitalului prin care veți solicita decontarea sumelor cheltuite.
O cauză pentru lipsa medicamentelor sau materialelor sanitare în spitale este, cel mai frecvent, reprezentată de fondurile insuficiente ale unitățile spitalicești. Dar nu sunt excluse nici motive ca lipsa de preocupare a personalului din spitale pentru comandarea materialelor sanitare, medicamentelor și nici sincopele apărute în aprovizionarea ministerului cu acest necesar.
În cazul în care motivul principal pentru lipsa medicamentelor din spitale ține de lipsa fondurilor, e greu de crezut că decontarea va fi aprobată foarte rapid sau că suma cheltuită va fi rambursată într-un timp scurt. Altfel spus, chiar dacă în legislația privind sistemul de sănătate din România există prevederi clare în legătură cu recuperarea cheltuielilor cu medicamentele, în realitate nimic nu este simplu în spitalele de stat. De altfel, e bine să știți și faptul că orice persoană, care dintr-un motiv sau altul a ajuns la spital, ca pacient, poate verifica dacă unitatea medicală care l-a spitalizat a încasat bani pentru medicamente care nu au mai ajuns la ei, cu ajutorul unui sistem de verificare a serviciilor medicale oferite de spitale implementat de către CNAS, pe baza unei solicitări depuse în acest sens. Dacă e trecut în foaie și nu l-a primit, fiind trimis la farmacie să și-l cumpere, atunci putem spune că acel medicament a fost sustras, în dreptul pacientului. Asta înseamnă că pentru acel medicament s-a plătit de două ori pentru același pacient, adică o plată a fost făcută de CJAS spre spital și o alta de bolnav, la achiziționarea medicamentului respectiv.
