De la începutul lunii octombrie 2020, ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a inițiat o nouă rubrică, "Vorbe din Duh", menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. Am început astfel o Călătorie spre altceva, spre ceva frumos într-o lume pe care noi am urâțit-o! Vom fi însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Cel ce privește în jur cu ochii adevărului, plini de Lumină, nu vede niciun vinovat și niciun vrednic de osândire. Vede precum în Cer. Iar în Cer nu este altceva decât Iubire, pentru că Dumnezeu nu este altceva.
Dar cine privește, de fapt, în jur, și vede pretutindeni doar nevinovați? Nevinovăția nu este a unora, iar a altora nu, pentru că ori vezi nevinovăția cu adevărat, ori nu o vezi deloc. Cerul te vrea pe de-a-ntregul.
Cei ce mai văd vinovați în jur, încă nu știu cine sunt cu adevărat ei înșiși, crezând despre sine ceva diferit, înfricoșați de măreție. Astfel, se înșeală pe ei înșiși și își trădează sincerele așteptări.
Percepțiile nu dau adevărul. Nevinovații nu devin vinovați altfel decât prin percepții.
Nevinovăția Fiului lui Dumnezeu nu este altceva.
Nevinovații sunt mereu nevinovați.
„În ceasul acela, s-au apropiat ucenicii de Iisus şi I-au zis: Cine, oare, este mai mare în împărăţia cerurilor?
Şi chemând la Sine un prunc, l-a pus în mijlocul lor,
Şi a zis: Adevărat zic vouă: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăţia cerurilor.
Şi cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primeşte.
Iar cine va sminti pe unul dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moară şi să fie afundat în adâncul mării.
Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala.
Iar dacă mâna ta sau piciorul tău te sminteşte, taie-l şi aruncă-l de la tine, că este bine pentru tine să intri în viaţă ciung sau şchiop, decât, având amândouă mâinile sau amândouă picioarele, să fii aruncat în focul cel veşnic.
Şi dacă ochiul tău te sminteşte, scoate-l şi aruncă-l de la tine, că mai bine este pentru tine să intri în viaţă cu un singur ochi, decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în gheena focului.”
(Sfânta Evanghelie după Matei, XVIII, 1-9)
